Șapte mari români care au iubit Ploieştii

Ploieştiul suntem fiecare din noi. Zi de zi, an dupa an, prin acţiunile noastre modelăm oraşul după chipul şi asemănarea noastră. Parafrazându-l pe Regele Mihai, Ploieştiul nu este o moştenire primită de la părinţii noştri, ci un oraş pe care l-am luat cu împrumut de la copiii noştri!

Însă cine sunt părinţii spirituali ai Ploieştiului care acum ne sunt modele?

Ion Luca Caragiale s-a născut lângă Ploieşti, petrecându-şi copilaria şi adolescentă aici. Participant activ la evenimentele Republicii de la Ploieşti din 1870, Caragiale a considerat întotdeauna oraşul ca fiind urbea sa natală pe care o vizita ori de cate ori avea ocazia. Istoricul Nicolae Iorga a declarat despre legătura lui Caragiale cu Ploieşti: “Trebuie să fi cunoscut cineva Ploieştii ca să-l înteleagă într-adevar pe Caragiale şi să vadă cat de mult este legată orice literatură nu de o normă abstractă, ci de ceva real şi omenesc pe care trebuie să-l cunosti. Fără Ploieşti, nu poate întelege nimeni pe Caragiale.” Ce dovadă mai bună există decat cea găsita de istoricul literar Ieronim Tataru care a enumerat 34 de titluri caragialiene, cărora li se adaugă scrisori, acte, cuvântări politice cu legatură directă sau indirectă cu Ploieştiul şi Prahova?


 

Pe numele său adevărat Solomon Katz, Constantin Dobrogeanu Gherea a fost un evreu român de origine ucraineană, critic literar şi militant de seamă al mişcării socialiste din România. Stabilit definiv la Ploieşti după Războiul de Independență, Gherea devine proprietarul restaurantului de la Gara de Sud, cel mai faimos restaurant al unei gări româneşti. Vizitat și apreciat de regele Carol I și de elita vremii, localul a funcționat până la începutul Primului Război Mondial.


 

Toma T. Socolescu, profesor universitar, scriitor și publicist, este cel mai faimos arhitect pe care Ploieștiul l-a dat României. Provenind dintr-o veche familie de arhitecţi ploieșteni, Socolescu și-a dedicat întreaga viață dezvoltării orasului Ploiesti, al cărui primar a fost pentru scurt timp, și a judeţului Prahova. Datorită lui, Ploieștiul se mândrește azi cu edificii impunatoare ca Halele Centrale, Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul, Palatul de Justiție, Palatul Școalelor Comerciale, Banca Creditul Prahovei sau Cinematograful Scala. La inițiativa lui și a altor intelectuali ploieșteni, în 1921, a fost fondată Biblioteca “Nicolae Iorga”.


 

Un mare iubitor de Ploiești a fost și celebrul compozitor Paul Constantinescu. Ploieştean la origine, el obișnuia să declare: “Când urbea mea natală mă primeşte cu braţele deschise şi taie viţelul cel gras, cum pot eu să-i răspund? Cu slabele mele puteri, prin ceea îmi este mai la îndemână, prin muzică!”. În 1963 Paul Constantinescu compune “Simfonia Ploieșteană”, făcând din Ploiești singurul oraş din România care are propria simfonie.


 

Stabilit la Ploieşti de la o vârstă fragedă impreună cu familia, Toma Caragiu se considera ploieştean: „Am copilărit şi am făcut şcoala la Ploieşti. Sunt, deci, ploieştean get-beget” a spus în repetate rânduri. În perioada 1953 – 1965 Toma Caragiu a jucat şi a condus Teatrul de Stat din oraş, timp în care s-au înregistrat 90 de premiere teatrale.


 

Nichita Stănescu este un alt reprezentant de seamă al Ploieştiului. Născut în mahalaua Sf. Vineri, în apropierea Pieţei Sârbeşti, Nichita şi-a petrecut primii 18 ani din viaţă la Ploieşti unde a scris şi primele sale poezii. “Colţ de inimă și ruptură de aripă de înger, capitala limbii vorbite este orașul acesta al meu natal!”, obișnuia să spună Nichita despre Ploiești ori de cate ori avea ocazia.


 

Profesorul de istorie Nicolae Simache, printre elevii căruia s-au numărat Mircea Grocian, Eugen Simion şi Nichita Stănescu, este un adevărat exemplu de sacrificiu personal în beneficiul comunităţii ploieştene si nu numai. De-a lungul activităţii sale, Simache a fondat 24 de muzee în fosta Regiune Ploieşti (cuprinzând oraşele Ploieşti, Târgoviste şi Buzău), cel mai celebru fiind Muzeul Ceasului, primul muzeu din Europa de Est de acest fel, pentru care Simache a colecţionat ceasuri timp de nouă ani!

Fiecare dintre aceste exemple personale are puterea de a ne inspira să facem din Ploieşti un oraş mai bun pentru copiii noştri. Distribuie acest articol dacă crezi că acest lucru este posibil!

 

 

Corneliu Eugen Moraru a fondat grupul de iniţiativă „Iubesc Ploieștii” în septembrie 2010. În vara lui 2013 a realizat primele suveniruri care promovează orașul și la sfârșitul aceluiaşi an a fost premiat de WYL TV pentru cel mai bun proiect de voluntariat și implicare în viata comunităţii ploieștene. În primăvara anului 2014 a coordonat realizarea hărţii „Redescoperă Ploieștii”, prima hartă turistică bilingvă din istoria orașului, tipărită în 6000 de exemplare. De la finalul anului 2015 este membru fondator al Asociației „Iubesc Ploieștii” și consilier la Fundația Comunitară Prahova.