Zece palate ale Ploieștiului

Conform DEX, un palat este o clădire somptuoasă în care își are sediul o autoritate ori o instituție. Pornind de la această definitie am identificat zece palate cu care Ploieștiul se mândrește în zilele noastre:

1) Palatul Băncii Comerciale Române – Aflat la intersecția Străzii Take Ionescu cu Bulevardul Republicii, imobilul fostului Palat al Băncii Creditul Prahovei a fost construit în stil neo-românesc între 1923 şi 1926, sub îndrumarea arhitectului ploieştean Toma T. Socolescu. La mai bine de 90 de ani de la finalizarea construcției, inițialele primei instituții bancare încă se mai văd deasupra intrării. În  zilele noastre, palatul adăpostește o sucursală a Băncii Comerciale Române.

2) Palatul Colegiului National I.L. Caragiale – Una dintre creațiile monumentale ale arhitectului Toma T. Socolescu a fost construit între 1924 şi 1929 în stil neoromânesc, ca Palat al Școalelor Comerciale din oraș. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe acoperișul său a fost pictată o cruce roşie, cu scopul de a feri clădirea de bombardamentele aliate. În prezent, aici funcţionează Colegiul Național „I. L. Caragiale”, unul dintre cele mai prestigioase licee ploieștene, printre absolvenți săi numărându-se personalități marcante ale culturii si științei din România.

palatul-scolii-comerciale

3) Palatul Băncii Nationale a României – Fostul Palat al Băncii Comerciale Române a fost inaugurat în 1930, fiind construit în stil art-deco simplist şi elegant după planurile arhitectului Paul Smărăndescu, un reprezentant de seamă al curentului neoromânesc. Ca inginer constructor a fost desemnat Emil Prager, care s-a făcut remarcat prin rezistența și durabilitatea construcțiilor sale. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, a adăpostit diferite servicii ale Primăriei, din interiorul său coordonându-se apărarea orașului.

4) Palatul Băncii Prahova – Imobilul este unul dintre puţinele păstrate din centrul vechi al oraşului, nefiind transformat sau ascuns în timpul sistematizării comuniste. Clădirea a fost construită la mijlocul perioadei interbelice după planurile arhitectului aromân Constantin Iotzu, iar interioarele reflectă influențele art-deco ale epocii. În perioada comunistă, clădirea a fost utilizată ca magazin universal.13879454_1141249055933001_3944031590415454156_n

5) Palatul Telefoanelor – A fost inaugurat în aprilie 1932, odată cu modernizarea rețelei de telefonie, Ploieștiul fiind primul oraș din țară cu un sistem telefonic complet automat. Fațada art-deco a imobilului a fost simplificată, în urma lucrărilor de supraetajare din anii ’40. În anii ’60, Palatului Telefoanelor i-a fost adăugată latura sudică dinspre strada Romană. În prezent palatul nu este în uz public, clădirea fiind scoasă la vânzare.

6) Palatul Culturii – Construit în stil neoclasic francez cu destinația inițială de Palat al Justiției, Palatul Culturii reprezintă una dintre clădirile simbol ale orașului. Lucrările de construcție ale impunătoarei clădiri au fost începute înainte de Primul Război Mondial, sub îndrumarea arhitectului francez Ernest Doneau. Întrerupte în perioada conflagrației, când orașul a fost ocupat de trupele germane, lucrările de construcţie au fost reluate la începutul anilor ’20, sub atenta supraveghere a arhitectului Toma T. Socolescu. Palatul Justiţiei a fost inaugurat în noiembrie 1933, în prezența regelui Carol al II-lea. După război, autorităţile comuniste i-au schimbat destinaţia, din 1952 devenind Palatul Culturii.

palatul-culturii

7) Palatul Judecătoriei Ploiești – Construit în perioada 1934 – 1936 în stil neoromânesc după planurile arhitectului Statie Ciortan, fostul Palat al Administrației Financiare reprezintă una dintre cele mai importante clădiri istorice din Ploiești, sediul încăpător și modern ilustrând cu succes dezvoltarea orașului din acea perioadă. Un amplu program de consolidare, restaurare și modernizare al palatului a fost finalizat la finele anului 2018, în prezent aici desfășurându-și activitatea Judecătoria Ploiești.

8) Palatul Poştelor – Situat în Piaţa Victoriei, actualul palat este mai cunoscut de ploieșteni sub denumirea de Poşta Centrală/Mare. Construcția actualei clădiri a Palatului Postelor a fost realizată la finele anilor ’50, fiind folosite planurile arhitectului de origine italiană Enrico Fanciotti, mult mai cunoscut pentru calitatea sa de muzician. Fațada clădirii reflectă din plin noua orânduire socialistă din acea vreme. Astăzi vederea către Palatului Poştelor este obturată de buticurile amplasate în zona adiacentă și vegetația crescută necontrolat, în timp ce simetria și simplitatea fațadei este stricată de reclamele si aparatele de aer condiţionat montate în ultimii ani.

palatul-postelor

9) Palatul Administrativ – Situat la kilometrul zero al orașului, Palatul Administrativ a fost construit între anii 1968 şi 1971, pentru a reuni toate instituțiile locale și a înlocui vechiul Palat al Primăriei, ce avea să fie demolat după cutremurul din 1977. Ridicat după planurile arhitectului Sever Nițu, Palatul Administrativ se remarcă prin monumentalitate şi prin forma „Y” a pilonilor de susținere, clădirea fiind în prezent sediul Consiliului Judeţean Prahova şi a Prefecturii Prahova. Arhitectura colțurilor palatului este inspirată de sculptura Coloanei Infinitului a lui Brâncuși.

10) Palatul de Justiție – Construcţia noului Palat de Justiție al Ploiestiului de pe strada Gheorghe Doja, al doilea ca mărime din ţară, a început la mijlocul anilor ’90. După îndelungi tergiversari, lucrările de construcţie au fost reluate în 2016, fiind finalizate în toamna acestui an. Împăţit pe cinci etaje, noul palat adăpostește Tribunalul Prahova şi Judecătoria Ploieşti.

Frumusețea palatelor ploieștene nu constă în vechimea sau măreția lor, ci în faptul că prin arhitectura lor reflectă fidel perioadele istorice prin care a trecut Ploieștiul în ultimul secol: de la stilul neoromânesc al anilor ’20, art deco-ul anilor ’30, perioada sovietică a anilor ’50, până la socialist modernismul anilor ’60 & 70 sau modernitatea mileniului trei.

Corneliu Eugen Moraru a fondat grupul de iniţiativă „Iubesc Ploieștii” în septembrie 2010. În vara lui 2013 a realizat primele suveniruri care promovează orașul și la sfârșitul aceluiaşi an a fost premiat de WYL TV pentru cel mai bun proiect de voluntariat și implicare în viata comunităţii ploieștene. În primăvara anului 2014 a coordonat realizarea hărţii „Redescoperă Ploieștii”, prima hartă turistică bilingvă din istoria orașului, tipărită în 6000 de exemplare. De la finalul anului 2015 este consilier al Fundaţiei Comunitare Prahova.