Revista THE ONE a inclus Ploieștiul in Topul oraşelor din România care sunt mai frumoase decât te aşteptai în care cititorii sunt invitaţi să descope cinci oraşe condimentate cu istorie, cultură şi tradiţii.
Pentru a veni în sprijinul acestei idei, am selectat 15 simboluri ale Ploieștiului pe care le sugerez oricărui vizitator al oraşului:
Hipodromul – Amenajat pe terenul unde în anul 1932 a avut loc Expoziția – Târg Ploiești, a găzduit primul Derby de Trap pe 2 aprilie 1961. În prezent este singurul hipodrom din țară care găzduiește curse de trap și galop începând cu anul 2016.
Gara de Sud – Construită în anii ’50 pe locul elegantei gări distruse de bombardamentele aviației aliate în 1944, actuala Gară de Sud se remarcă prin arhitectura sa de inspirație clasicist-sovietică, fiind una dintre cele mai tranzitate gări din ţară. Peroanele și pompele hidraulice reprezintă singurele mărturii ale vechii clădiri. Pe primul peron, placa memorială dedicată criticului literar Constantin Dobrogeanu Gherea marchează locul unde la sfârșitul secolului al XIX –lea a funcționat cel mai celebru restaurant dintr-o gară românească.
Credit foto: Ploiesti International Film Festival (PIFF)
Monumentul Vânătorilor – A fost ridicat în memoria soldaţilor prahoveni care au luptat în Războiul de Independenţă (1877 – 1878). Realizat în Italia de sculptorul George Vasilescu, a fost dezvelit în data de 12 octombrie 1897 la rondul I al Bulevardului, în prezenţa regelui Carol I şi a viitorului rege Ferdinand. În anul 1980, monumentul a fost recondiţionat şi amplasat în Piaţa 1 Decembrie 1918.
Bulevardul Independenței– Finalizarea construcţiei bulevardului a avut loc la sfârșitul secolului al XIX –lea, în timpul mandatelor succesive ale primarilor C. T. Grigorescu şi Radu Stanian. Pavat iniţial cu piatră cubică, bulevardul s-a numărat printre primele spaţii publice din țară iluminate cu energie electrică. Devenit, odată cu trecerea timpului, locul favorit de promenadă al ploieştenilor, Bulevardul Independenţei a fost scena bătăilor cu flori şi a numeroase ceremonii desfăşurate în perioada interbelică sau a paradelor cu ocazia zilelor de 1 Mai si 23 August, după instalarea regimului comunist.
Casa Radu Stanian – Construită la sfârșitul secolului XIX pentru avocatul și primarul Radu Stanian, casa a fost vândută liderului politic N. Constantinescu-Bordeni la începutul perioadei interbelice. Noul proprietar l-a angajat pe arhitectul N. Z. Șmina să o mărească și să transforme vechea clădire, imprimându-i un puternic stil neo-românesc. După instalarea regimului comunist, clădirea a fost naționalizată, devenind pentru mai bine de 50 de ani Casa Căsătoriilor. În prezent Consiliul Județean Prahova poartă negocieri cu proprietarii pentru preluarea casei și amenajarea în incinta acesteia a Muzeului Memorial „Ion Luca Caragiale”.
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” – Casa fostului prefect conservator Luca Elefterescu este unul din puținele exemple de arhitectură neo-gotică din oraș. Între pereții săi s-au ținut seratele muzicale din Ploieștii Belle-Epoque, precum și prima petrecere de revelion din localitate, în 1903 și 1904. În al Doilea Război Mondial casa a găzduit întâlnirile conspirative ale spionilor britanici și, mai târziu, pe Alfred Gerstenberg, comandantul apărării antiaeriene germane. Din 1972, la iniţiativa profesorului Nicolae Simache, clădirea adăposteşte Muzeul Ceasului, unic în sud-estul Europei.
Stadionul „Ilie Oană” – Construcția modernă finalizată în 2011 și având o capacitate de 15.000 de locuri, a fost ridicată pe locul vechii arene inaugurate în 1937, în prezența regelui Carol al II-lea.
Aici, pe 12 octombrie 1966, F.C. Petrolul Ploiești a învins cu 3-1 (1-0) pe F.C. Liverpool, fiind în prezent singura echipa din România care a câștigat în fața campioanei Angliei.
Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” – Una dintre creațiile monumentale ale arhitectului Toma T. Socolescu a fost construită între 1924 şi 1929 în stil neoromânesc cu destinația de Palat al Școalelor Comerciale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe acoperișul său a fost pictată o cruce roşie, cu scopul de a feri clădirea de bombardamentele aliate. Din anii ’50 palatul găzduiește Colegiul Național „I. L. Caragiale”, unul dintre cele mai prestigioase licee ploieștene.
Palatul Administrativ – A fost construit între anii 1968 şi 1971 pentru a înlocui vechiul Palat al Primăriei, ce avea să fie demolat după cutremurul din 1977. Ridicat după planurile arhitectului Sever Nițu, Palatul Administrativ se remarcă prin monumentalitate şi prin forma „Y” a pilonilor de susținere. Clădirea este în prezent sediul Consiliului Judeţean Prahova şi a Prefecturii Prahova.
Palatul Culturii – Construit în stil neoclasic francez cu destinația inițială de Palat al Justiției, sub atenta supraveghere a arhitectului Toma T. Socolescu, palatul fost inaugurat în noiembrie 1933 în prezența regelui Carol al II-lea. După război, autorităţile comuniste i-au schimbat destinaţia, din 1952 devenind Palatul Culturii. În prezent, aici funcţionează Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova cu secţiile Muzeul Omului şi Acvariul şi Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga”.
Halele Centrale – Reprezintă realizarea capitală a arhitectului Toma T. Socolescu. Au fost construite între 1929 şi 1935, fiind o capodoperă a arhitecturii interbelice românești, dar și una dintre cele mai moderne hale alimentare din întreaga Europă a acelor vremuri. Păstrează numeroase elemente decorative originale precum ușile din fier forjat ale prăvăliilor de pe laturile exterioare. Inaugurarea Halelor Centrale a avut loc la 1 noiembrie 1935, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Este considerată de majoritatea ploieștenilor ca fiind cea mai reprezentativă clădire a orașului.
Casa de Cultură a Sindicatelor – Clădirea a fost construită între anii 1969 şi 1972 după planurile arhitecților Gheorghe Dorin și Mady Mayer. A avut ca inspirație Capela Notre Dame du Haut din localitatea Ronchamp (Franța), creația arhitectului franco – elvețian Le Corbusier.
Catedrala Sf. Ioan Botezătorul – Datând de la mijlocul secolului al XIX-lea, aspectul său a fost modificat radical în perioada interbelică, odată cu construirea clopotniței între 1923 şi 1939, după schițele arhitectului Toma T. Socolescu (a cărui semnătură – crinul stilizat – poate fi văzută pe cupole). Turnul are o înălțime de 60 de metri și a fost ridicat ca monument în memoria soldaților prahoveni căzuți în Primul Război Mondial. În prezent, se continuă planul interbelic, prin înlocuirea vechii biserici cu una nouă, în același stil cu clopotnița.
Statuia Libertății – Monumentul a constituit de-a lungul timpului un simbol al orașului, fiind dedicat drepturilor politice și constituționale ale cetățenilor săi. Statuia a fost realizată la Paris, fiind inaugurată la 21 iunie 1881. Situată în Piaţa Eroilor, Statuia Libertaţii este reprezentarea zeiţei Minerva care poartă în mâna dreaptă o suliţă şi-n stânga un pergament pe care stă scris „Constituţiunea şi legea electorală”.
După părerea ta, care este cel mai cunoscut simbolul al Ploieștiului?
Corneliu Eugen Moraru a fondat grupul de iniţiativă „Iubesc Ploieștii” în septembrie 2010. În vara lui 2013 a realizat primele suveniruri care promovează orașul și la sfârșitul aceluiaşi an a fost premiat de WYL TV pentru cel mai bun proiect de voluntariat și implicare în viata comunităţii ploieștene. În primăvara anului 2014 a coordonat realizarea hărţii „Redescoperă Ploieștii”, prima hartă turistică bilingvă din istoria orașului, tipărită în 6000 de exemplare. De la finalul anului 2015 este consilier al Fundaţiei Comunitare Prahova și membru fondator al Asociației „Iubesc Ploieștii”.